Poc poc,poc hâş...
Ingrijorata acopar cadavrul cu pamant.Bine ca n-a vazut tata.Ma uit la ceilalti porumbi dezamagita de mine.Oare o sa-i simta lipsa,o sa-l planga vecinii,o sa sufere iubita lui?Era un papusoi frumos,recunosc.Oare organizeaza baluri cu cafelute si toate tacamurile noaptea cand e luna plina?Un zambet imens mi s-a intins pe fata.Observ ca mai toti arata la fel acum insa la toamna nici un fruct nu seamana cu celalalt.Precum noi,oamenii..
-Laura ce-ai ramas asa in spate?
Si atunci ma gandesc la tine si prind forte proaspete.Cineva m-a intrebat cum as reactiona daca...daca mi-ai spune ca iti place alta persoana si vrei sa terminam.M-as bucura pentru tine si nu sunt deloc ironica chiar daca m-ar durea...Nu sunt indragostita de tine iar asta mi se pare extraordinar.Pentru ca asta implica egoism,posedar iar eu nu sunt asa.
Te iubesc si atata timp cat te voi stii fericit voi fii si eu fericita.Insa tu,esti aici langa mine,in mine si asta mi se pare o nebunie,tu esti nebunia mea.
Capat.Cu acelasi ranjet o iau spre casa lasand soarele sa apuna linistit peste papusoii nerabdatori de lasarea intunericului.
