Inima
de Nichita Stănescu
Bate, şi eu ştiu că bate şi vreau eu să bată.
Bate şi-o aud întruna şi nu mai vreau să bată
De fiecare dată, ca-ntâia dată.
De fiecare dată, ca ultima dată.
N-are culoare, n-are, ca miezul de piatră,
ca miezul pietrei, de-ar bătea miezul de piatră.
Nimeni n-a văzut-o niciodată.
Mint ce-i care spun c-au văzut-o vreodată...
Ea bate,şi eu ştiu că bate, şi vreau eu să bată.
O aud întruna, până nu mai vreau să bată.
Dar auzul meu şi ea sunt doar o bucată,
un singur bloc de piatră nedespicată.
marți, 14 iunie 2011
Reclama la pufuleti:))

Într-un castel de turta dulce,in indepartarea visurilor mele,traiau 11 ursuleţi din pufuleţ foarte dragalasi.Aveau priveliste la curcubeul Skittles.Totul era minunat!În interior era totul construit din vata de zahar pentru ca pufuleţii mei sa traiasca in puf.
Acestia stateau înauntru pentru ca afara ploua.Care la terasa castelului,care jucau carti relaxandu-se si profitând ca lipsesc cei noi nazdravani pana cand ...
-Boss mi-a spus ca eu sunt cel mai frumusel ursuleţ!zise Ugly scoţandu-i limba lui Puffy si trântind usa.
-Ce vorbesti tu,funduleţ pufos,ai ramas fara oglinda?
-Invidiosule!
Cei doi au inceput sa se imbranceasca.Boss pufuleţ lipsea si nu putea nimeni sa restabileasca ordinea.
Sady statea la terasa pe bara de ciubuc privind curcubeul Skittles fiind trist pentru ca cei noi ursuleţi se certau iar.
Acestia au ajuns sa se tavaleasca pe jos,poc un picior,poc un pumn in burtică.Neatenţi fiind la Sady,l-au impins peste bord.
-Nuuu!au strigat disperaţi dandu-şi seama de neghiobia lor.
Nevinovatul ursuleţ a cazut sfarşind în ciocolată.Cei zece au ţinut post timp de un an si l-au jelit.De cand s-a intamplat grozavia n-au mai existat certuri in castelul de turta dulce.
Iata un vis care chiar ma marcat.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)